sâmbătă, 31 ianuarie 2009

Povestea iepurelui

Iepurasul se uita trist pe fereastra.Plouaaaaa si parca nu se mai oprea.
"Oare sa fi uitat cineva vreun robinet deschis deasupra norilor?", se intreba el.
"Ce-am sa fac azi toata ziua in casa?Gradina e inundata de apa si autobuzul scolii nu mai poate trece sa ma ia si pe mine iar eu nu indraznesc sa ies in ploaie sa-mi ud codita alba si pufoasa!"
Iepurasul era unul special, alb si pufos, ca un bulgare de zapada.
Se mai uita inca o data pe fereastra proptindu-si capul in labute si oftand adanc.
"Oare ce fac ceilalti copii azi la scoala?Oare deseneaza, picteaza?", isi spuse el gandindu-se ca tare mult i-ar fi placut sa faca si el asa ceva acum, mai ales ca pictura se numara printre lucrurile care ii placeau.
"Hei", isi aminti el, "dar am si eu vopsele acasa asa ca pot sa pictez,nu?"
"Si poate ca am sa pictez chiar ploaia!"
Fugi vesel de la fereastra in camera lui, isi scoase din dulap hartie si vopsele si pensule si duse totul pe masa din bucatarie.Numai ca de acolo nu putea sa vada prea bine ploaia asa ca isi muta lucrurile pe un scaunel pe care-l trase aproape de usa mare de sticla care dadea spre gradina.
Se apuca sa picteze , un ochi spre usa de sticla, unul catre foaia de hartie si acuarele.
O rafala puternica facu ca geamul din bucatarie care nu era bine inchis sa se deschida si un miros puternic de pamant reavan si de morcovi proaspeti de gradina si de salata verde si frageda ii gadila iepurasului narile.Ramase ca vrajit, scapa pensula din mana, fugi sa-si ia cizmulitele de cauciuc si pelerina de ploaie si o zbughi afara sub stropii de ploaie.
"Yuhuuuuuuu!!!", striga el, "uneori ploaia poate sa fie de-a dreptul minunata!"
"Mai ales atunci cand imi umple narile cu miros de primavara!!!"
Si alerga vesel prin gradina nepasandu-i absolut deloc de blanita lui alba si pufoasa ca un bulgare de zapada.

Un comentariu:

canard spunea...

cat imi plac plimbarile prin ploaie- mai ales atunci cand miroase asa cum scrii tu aici! un caz de memorie involuntara ;-)