Acum cateva zile vorbeam cu M, o prietena draga, despre oameni, despre ceea ce se intampla in Romania si de aiurea iar ea a concluzionat in final ca omul este cel care sfinteste locul. Observ cum foarte multi oameni discuta in ultima vreme despre cum merg,mai bine zis CUM NU MERG treburile in tarisoara asta inconjurata de "dusmani". Am ajuns sa dam vina pe oricine , numai pe noi nu, adica eu nu am probleme, sunt perfectiunea intruchipata si doar ceilalti au probleme? Ha, ce sa zic!
Da, prietena mea avea dreptate, daca fiecare si-ar vedea de bucatica lui asa cum trebuie, ce bine ar fi! Dar noi nu si nu, ne ascundem sub diverse scuze, ii acuzam pe altii pentru ceea ce ni se intampla, cautam un tap ispasitor , vedem paiul din ochiul altuia dar nu si barna din ochii nostri.
Imi amintesc acum, anul trecut, intr-un cartier din Bucuresti, se amenajau spatii de joaca si relaxare, mini-parculete, unul fiind chiar in fata blocului in care locuiam atunci. S-a muncit o perioada lunga de timp, am inghitit praf zile intregi dar a iesit frumos in final. Numai ca, asa cum se practica la unii romani, pentru ca nu vreau sa generalizez, doar fiecare padure are uscaciunile ei si nu toti copacii sunt cu bube, curatenia si frumusetea in parc nu au durat prea mult timp. In cateva zile, sub masutele de lemn si bancile de pe alei, au inceput sa apara mormane de coji de seminte, de ai fi zis ca romanasii nostri se nascusera cu punga de seminte de gat si ca asa invatasera sa faca acasa, sa scuipe resturile pe unde umblau, asteptand sa vina cine stie cine sa stranga dupa ei! Mi s-a parut deplorabil si am vazut atunci cata indiferenta fata de ceilalti si fata de natura exista la multi oameni din jurul nostru. Si, in plus, erau oameni tineri, cu copii, carora le dadeau un exemplu nemaipomenit de "bun" prin ceea ce faceau ei, oameni care ai fi spus ca nu au avut parte de educatia celor 7 ani de acasa...poate chiar asa si este...
Si revin, omul sfinteste locul, draga mea prietena, fie el in Romania sau de aiurea.
Imi povestea sotul meu acum cateva luni, despre niste oameni cu care lucra intr-o firma de logistica din Tarile de Jos. In timpul unei sedinte, care mai decare, incerca sa paseze diverse sarcini de la un departament la altul, sa se spele pe maini cat mai repede. Surprinzator oarecum, te-ai astepta ca in alta tara, una cu o civilizatie veche, sa vezi oameni cu alta mentalitate.Hmm, deci lene si dezinteres exista si la case mai mari. Se pare ca peste tot in lume sunt uscaciuni, nu exista locuri roz nicaieri, numai ca aici, spre deosebire de Romania, prin metode coercitive mai degraba decat prin bunul simt al fiecaruia, s-a ajuns ca oamenii sa respecte , voit sau nu, niste reguli elemetare si de bun simt. Aceasta poate ca ar trebui sa se intample si in tarisoara noastra, dar sa fie respectate de catre toti, si dulai, si catei...
Cred ca toti cei care vor schimbare ar trebui sa inceapa cu ei, sa o impuna treptat, cu blandete , si celor din jur, poate ca nu se va prinde de toti, dar daca in fiecare zi, ii dai de gandit macar unui om prin atitudinea ta, schimbarea in bine din tine (poate sa fie doar simplul fapt ca nu mai arunci hartia pe jos, ci la un cos de gunoi la 5 metri distanta de tine), poate ca atunci vor incepe sa se miste si rotitele acestei societati.
Ne-am trezit dupa 1989 cu prea multa liberate si nu am stiut ce sa facem cu ea, teoretic puteam sa facem orice, si nu am mai tinut cont de nimeni si de nimic, am calcat peste tot ce am putut calca in drumul nostru spre implinirea propriilor dorinte, fara sa ne pese. Dureros!
Cred insa ca asa cum inainte de "89 au existat oameni cu bun simt, mai exista si acum, chiar daca numarul lor pare sa se diminueze, si tare mi-e teama sa nu se duca totul de rapa daca nu ne urnim, atatia cati suntem.
Spuneam intr-un alt post , impotrivirea fata de ceea ce nu-ti place incepe cu o intrebare pe care ti-o pui tie si apoi si altuia: incotro te indrepti, romane? Eu vreau sa ma indrept spre o tara frumoasa, curata, cu oameni harnici si cu respect fata de semeni, fata de tot ceea ce inseamna viata si frumos. Voi, incotro?
2 comentarii:
sarmana libertate prost inteleasa! atat de hulita, comentata, dezaprobata, chiar regretata de catre unii!! aici la portile Orientului, unde totul este luat "a la legere" oamenii au facut un nod de viata din a ignora regulile.
e un caz cronic, generalizat. insa unii dintre noi mai protestam, slab, sperand ca putem sa fim noi schimbarea pe care vrem s-o vedem in lume. de aceea iti atasez linkul de mai jos
http://www.qmagazine.ro/Blog/FlorianaJucan/art/3524/Asta-nu-e-Romania-NOASTRA.html
Alexandra Svet inca mai spera. SI eu aleg sa fiu langa ea.
Bine ai revenit,draga mea prietena,sper ca ai avut o vacanta frumoasa!
Cat despre ceea ce vrem sa facem ca sa scapam de mizeria din lume, as vrea sa nu ramana la stadiul de vorbe si atat. Eu stiu ce fac si ce nu fac si incerc sa ma mobilizez mereu, sa evoluez, dar nu in prostie si delasare.
As vrea ca multi altii sa simta nevoia de mai bine, de schimbare in bine,atat de puternic ,pana in maduva oaselor, incat chiar sa faca ceva concret!!!!
Nu vreau doar sa sper,vreau sa fac,aleg sa fac ceva!
Imi spunea sotul meu despre american dream, ce taxe platesc pentru asigurari de sanatate, te ia durerea de cap, iar unii romanasi, se pare, dupa ce au asteptat 50 si mai bine de ani sa vina americanii, le-au preluat exemplele (negative, din pacate) si "sug"si ei de pe spatele muritorilor de rand , ignoranti si prosti, cat de mult pot.
Trimiteți un comentariu