Mici ciudatenii ale vietii sau cum vine muntele la Mahomed

In bar, Lipscani colt cu Selari, trei blonde, nu reuseau sa se inteleaga cu barmanita. I. le vede si le ajuta cu traducerea. Apoi intra in vorba:
-De unde sunteti?
-Din Olanda.
-Da? Si eu am locuit acolo cu familia un an!
-In ce oras?
- In sud, in Bergen op Zoom.
- Pe bune? Pai noi suntem de acolo!!!
- Da? Si cu ce treaba pe aici?
- Suntem profesoare si am venit la un schimb de experienta la scoala americana.
-La ce scoala din BoZ predati?
-La Montessori.
-Serios? Fetita mea a fost acolo.
-La cine?
-La juf Ninke si la juf Nicole.
-Aaa, pai le stim.
-Uite, ea e fetita mea, M., a spus I. aratandu-le poza celei mici de pe mobilul lui.
-Aaa, pai o stim, venea in playgroundul scolii cand ieseau afara sa se joace....
....si uite asa, Olanda a venit la noi daca noi am plecat de la ea....

Povestiri din padurea verde

Gara din Haga. 15 minute pana sosea trenul si fii-mea, dupa ce o schimbasem cu vreo 10 minute inainte, imi face bucuria de a imprastia in jur un miros mult prea bine cunoscut.

Ma uit in jur dupa o toaleta, intrebandu-ma in sinea mea daca as mai avea timp sa o readuc la normalitate pana la plecarea trenului si zaresc undeva, la distanta, pe peron, semnul WC. Ma indrept catre el, ii spun lui I. care era in drumul meu in zona pentru fumatoari cum ca cea mica mi-a facut o bucurie, ajung in dreptul usii, platesc 50 eurocenti, si intreb de o masuta de schimbat copiii. Rapid, arunc fata peste bord, la orizontala, sa termin repede cu procedeul de curatire a poponetului ca sa ma intorc la timp pe peron si sa prind trenul. Schimb, imbrac, pun jos fata si iau mirositorul sa-l arunc intr-un cos de gunoi dintr-o toaleta.

Una bucata tanti care uda niste flori pe-acolo ma vede si ma intreaba daca am aruncat scutecul in cosul din toaleta.Ii zic ca da si ea foarte oripilata zice ceva in olandeza , intelegand eu din tonul vocii si gestica si ,mai ales , din cuvantul stink ca am facut ceva ...nepermis. Ma uit la ea, ii cer scuze, ma simt si eu cam cum era scutecul vechi al fiica-mii, ma ofer sa bag mana in lada de gunoi sa-i scot copilului resturile de la masa, numai ca tanti imi da de inteles inca o data, ca nu se poate, ca nu are cum sa deschida ea cosul ala de gunoi ( o fi cu chei si cifru oare?!?). Stiu ca are un sistem ciudat si ca in momentul in care ai aruncat hartia murdara inauntru nu stiu cum se mai scoate, ii zic inca o data ca-mi pare rau, ca nu am vazut nici un alt cos si atunci am folosit ceea ce era disponibil, ma simt din nou ...ciudat pentru "crima"comisa fata de nasurile celor care ar fi folosit toaleta dupa aceea iar ea ma intreaba daca asa fac si acasa, daca arunc la gunoi scutecul folosit. Ma uit candit si patrat in acelasi timp la ea si ii spun ca normal ca la gunoi il arunc, spun din nou sorry, buy si plec cu fata gandindu-ma ca deh, or fi ei curati si ingrijiti, dar cam au niste idei ciudate... Pai unde era,frate , sa arunc rahatul fiica-mii? Sa ma fi dus la ea , sa il pun in brate si apoi sa zica ca-s nu stiu cum? Iar acasa, sa-l arunc pe fereastra? Zau asa, stiu ca cei care stau in case cu curte arunca la tomberon, nu in cosul din bucatarie, murdariile de copil, dar ceilalti? Sau ar trebui sa cer si eu de la primarie un tomberon chiar daca nu stau la curte? Nu de alta, dar am copil mic care inca foloseste pampersi si nu se cade sa-i arunc oriunde....sau, mai bine, sa-l spal cu furtunul cu apa de caca si apoi sa-i arunc la gunoi! Astept sugestii ca sa nu mai fac greseli intr-o lume atat de ... educata! :)