miercuri, 4 februarie 2009

Despre pasari si mine


Imi vine sa urlu.Ma simt ca o pasare frumoasa pusa in colivie pentru simpul fapt ca ...nu stiu, nici nu stiu de ce e o pasare pusa in colivie, poate doar pentru ca vrem sa demonstram altuia dreptul nostru de viata si de moarte asupra lor.
Ma gandesc ca e poate doar o faza trecatoare si sper sa fie asa, din tot sufletul.
Daca macar mi s-ar creea din cand in cand iluzia unei libertati! Dar eu am mereu ceva legat de picior, un lantuc care ma trage inapoi, sau ,precum soimii, am o panza peste ochi care nu ma lasa sa vad drumul catre altceva.
Oare cum sunt prinse pasarile, cum sunt ademenite sa patrunda intr-un spatiu care nu e suficient pentru a exsisa? Oare am fost si eu semeni lor, prinsa si pusa sa cant pentru altul, sa-mi fie admirat penajul ?
Una peste alta, colivia , sa-i spunem aviary, ca in engleza, pentru aceasta e mai mare decat o simpla colivie de apartament - cum spuneam, e ok, are tot ce-i trebuie , mai putin usita deschisa!!!
Ok, fac parte din aceasta familie de zburatoare, papagali, canari si altele, dar eu sunt EU, precum pescarusul Livingston, I NEED SOME FREEDOM!!!
Cand ma intreba careva inainte care-i vietuitorea mea preferata, raspundeam fara ezitare calul, admirandu-l pentru libertatea sa de miscare, si fireste ca ma gandeam la cel salbatic, nu unul de tractiune! :D Acum cred ca as spune ca soimii, sau pescarusii, de ce nu, pentru ca ei nu numai ca au libertate dar pot sa si vada de sus lumea ,altfel ,pana departe, sa aleaga in ce directie isi vor lua zborul, pe cand eu, sunt aici, acum, dorind sa fiu altcumva... spre inalturi! Macar din cand in cand!! Si daca nu cer prea mult!

Niciun comentariu: