joi, 22 aprilie 2010

Liniste

Imi fac o ceasca de ceai adus din Olanda, cu arome olandeze pentru mine. Ma asez in fata laptopului si ma gandesc cat de mult imi doresc un moment de liniste, ca acolo, departe, cand aveam timp sa ma gandesc la sufletul meu, la trairile mele, sa cobor in mine si sa deschid usi inchise, sau cel putin sa incerc sa trag cu ochiul pe gaura cheii la lucruri nevazute, nestiute de partea mea constienta.
Citesc mult in ultimul timp, in special pentru curs, e necesar ca sa inteleg cum omul poate sa fie si inger si demon, cu voie sau fara voie, si uneori as vrea sa scriu despre acele lucruri dar am nevoie de liniste, sa le rumeg, sa le absorb in mine.
Mi-e dor de linistea pe care o traiam departe, departe de zbuciumul acestui oras otravit de putere. Realitatea exista fie ca vrem sau nu, ce facem cu ea, cum o percem fiecare in parte, personalizata, tine de noi. Ce sa fac eu cu realitatea mea, cu prezentul meu, cand ceea ce-mi doresc e ceea ce am avut, liniste, liniste, liniste?
Ooo, stiu, avem nevoie de tot ceea ce Viata ne da pentru ca acestea toate sunt trepte ce ne duc in sus, spre ceea ce trebuie sa devenim in aceasta viata. Ma revolt si apoi ma temperez, cand realizez ca apa e mai inteleapta decat mine, ea se lasa sa se curga, isi face loc chiar si unde nu era matca inainte, iar urma ei ramane, incapatanata.
Ca sa pot sa traiesc un azi am nevoie de un ieri plin de liniste in care, cu capul dat pe spate, cu ochii larg deschisi, ma inecam in linistea ce domnea pe terasa casei din Bergen op Zoom, privind cerul pe inserat.
Ca sa pot sa traiesc un azi am nevoie de un maine in care sa pot visa in liniste, undeva, la o margine de camp ori padure, la o margine a zbuciumului acestui cotidian.
Ca sa pot sa traiesc un azi am nevoie sa invat ca nu pot schimba nimic din ceea ce nu-mi este dat sa schimb, sa accept inca o data si inca o data ca totul isi are un rost in lume, fie ca-mi place acest lucru sau nu.

7 comentarii:

Mikka spunea...

... Ca sa intre linistea, acolo unde o voiesti, ar fi ca la turnatul ceaiului in ceasca. Cand e prea plina nu mai intra, da pe dinafara, se duce pe jos...
Ar fi buna o golire a cestii. Ce zici?
Ca tot povestesti de ceasca de ceai din Olanda...
Asa m-am legat, m-am agat si eu de mate de coca, din Peru. Pana cand s-a terminat. Si atunci m-am golit si am lasat sa intre linstea...
Iti spun fiindca stiu ca stii:
Dai pe dinafara. Lasa-te sa te golesti, fa loc linistii...

ajnanina spunea...

pentru clipa de azi, ai strans destul din trecut...
lasa-l sa se duca...
pentru clipa de azi n-ai nevoie neaparat de un viitor...
pentru clipa de azi e suficienta caldura ceaiului si alungarea aromata a norilor fruntii...

astharte spunea...

Dragele mele Mikka si Ajnanina, dupa un an in care linistea a fost atat de mult prezenta in viata mea, desi si atunci am avut parte de cateva momente de zbucium, parca am cazut aici, in tara, in extrema cealalta, cu f multe griji, nevoi, probleme, pe multe laturi, financiar,locativ, profesional, de dezvoltare personala.
As vrea sa fug din orasul asta care simt ca ma sufoca cu latura lui urata, cu noamenii lui, cu mizeriile lui, cu politica care e nepolitica,de fapt.
Evoc timpurile trecute pentru ca ele sunt un reper pentru linistea pe care mi-o doresc acum, in tot acest zbucium cotidian.
Va imbratisez cu drag pentru gandurile voastre bune!

Mikka spunea...

Draga mea draga... stiu cum e. Stiu foarte bine. Stiu si cum e "in" si afara din" asta. De aia tot iti zic: se poate iesi. Si ma ofer sa te asist. Iarta-mi insistenta. Dar stiu cum era cand stiam multe, foarte multe si nu mai eram in stare sa fac nimic din alea, sa ma scot. A trebuit sa o fac insa, ca daca nu o faceam, muream... N-am murit. Am avut noroc. Si am trecut dincolo. Cand vrei da-mi de stire pe mailul din profilul de blogger.

canard spunea...

pot doar sa spun: stiu cum e, am fost acolo, si inca mai vizitez locul asta din cand in cand. Locul in care simt cercul care se strange in jurul meu, locul in care trebuie sa merg uitandu-ma mereu in spate, locul in care oamenii se uita banuitor si nu-mi doresc niciodata "de bine". Asa e viata mea, acum. Si o cred pe prietena ta care-ti spune ca se poate iesi din starea asta, ocazional mai ies si eu, din pacate nu pt multa vreme(apropo, daca afli vreo modalitate de exod permanent din starea de "zbucium cotidian", te rog, impartaseste-mi-o)...
am reusit sa traiesc clipe de liniste si deconectare acum cateva zile, cand am mers intr-un parc probabil uitat de ADP-ul de sector, un parc unde poti intinde linistit o patura pe iarba(o iarba inalta si grasa, necalcata de prea multe talpi, si neintinata de gunoaie de diverse tipuri)- departe de zgomotul orasului, prea departe de blocuri/case/strazi ca sa atraga rolleri, fotbalisti de weekend sau emokids. Am ascultat pasarelele, am stat la soare si am simtit cum ma detasez.SI bineinteles am ajuns la concluzia ca ar trebui sa fac asta mai des.

Anonim spunea...

Salutare,
Am si eu un site de Filme Online Gratis si anume www.filme-online-gratis.com
Daca doresti un link sau banner exchange si noi te rog sa vizitezi http://filme-online-gratis.com/blog/linkbanner-exchange/
sau sa ma contactezi pe mess la id : filme_online_gratis
O zi frumoasa in continuare!

astharte spunea...

Anca, draga mea, traim intr-o lume nebuna, nebuna, nebuna...si culmea e ca ceilalti ne cred pe noi....anormale. :))))
Daca voi afla modul de iesire din "zbuciumul cotidian", pentru totdeauna, am sa-ti dau de veste.
Numai bine si o imbratisare calda de la distanta!