duminică, 8 noiembrie 2009

Despre neoameni si reactia noastra fata de ei

A vorbi despre intelepciune si a o manifesta in viata de zi cu zi sunt doua lucruri diferite.
Viata iti aduce in cale tot felul de lectii, despre tine, despre altii, despre ea , in general. Dar cum sa le rezolvi daca nu ai indicatiile necesare, daca nu ti s-a predat nimic de genul respectiv? Si mai rau, ce faci daca ai o tema asemanatoare cu una din trecut? Oare ecuatia de trei simpla e solutia? Impartirea ideilor in bune si rele? Dar care e diferenta dintre bine si rau in termeni personali? Pentru ca regulile sunt ale tale, tin de ceea ce ai acumulat deja in plan mental, emotional si fizic, iar reactia ta va da, sau nu, solutia viabila.
Am avut cateva zile urate la munca, in care m-am lovit de un neom pe care am incercat sa-l tratez ca pe un om. Ce pacat! M-am inselat si asta mi-a adus foarte mult stres, pana cand am realizat ca unora trebuie sa le raspunzi in modul pe care-l cunosc deja, cel care se potriveste puterii lor de intelegere a vietii la momentul respectiv. In momentul in care am facut-o, m-am simtit usurata, lucrurile s-au schimbat si am putut sa imi vad mai departe de viata.
Si aici revin la intelepciune: cum e mai bine sa reactionezi in fata unor neoameni dovedind ca esti intelept, pentru tine, nu pentru altii? : Sa nu incerci sa ii schimbi in bine pentru ca nu vor aprecia nimic din vorbele si faptele tale, cu adevarat.
Si inca ceva: am inteles ca nimeni in lumea asta nu are dreptul sa ma trateze altfel decat imi doresc eu iar daca eu accept obrazniciile altora e vina mea si numai a mea pentru ca nu iau atitudine.
Complicata-i viata uneori!

2 comentarii:

Mikka spunea...

Daaaa... Si eu am patit asa. Intai, nu am stiut cum sa fac. Si am vorbit cu frumosu', dar degeaba. Habar n-aveam ca pot sa le fac fata, asa ca le-am facut spate... Si am tot plecat. M-am tot mutat, pana cand... Am ajuns la aceeasi concluzie ca tine: doar de mine depinde. Si am invatat sa spun NU. A fost foarte greu. Inca nu stapanesc arta, nu sunt un maestru, dar perseverez...
Cel mai interesant e cand inveti sa te folosesti de "berbecia" lor, lasandu-i ca cada, ca in aikido...

astharte spunea...

Exact, Mikka, e greu sa spui uneori NU, mai ales daca nu esti obisnuit si mai ales daca tu consideri ca omul ar trebui tratat frumos indiferent cat de mojic ar fi el. Din pacate viata ne demonstreaza altceva, cum spui si tu: trebuie sa te porti cu unii oameni exact cum ti-o "cer", sa folosesti aceleasi "arme" si sa ii invingi cu cea ce folosesc ei impotriva ta...