luni, 17 august 2009

Aberatii in noapte

De ceva vreme nu mai resusesc sa ma odihnesc ca lumea. Ca si cum mintea mea ar fi intr-o acuta frenezie interna, mi-e somn uneori dar butonul de on-off al mintii refuza sa functioneze.
Ma gandesc uneori ca as fi putut sa devin o actrita relativ buna, sunt prea calma, prea in banca mea uneori si, ca o defulare, simt uneori nevoia de a creea scenarii pentru "personajele"care zac in mine: cum ar fi daca...?, dar daca...?, cum m-as comporta daca...?, ce-ar fi sa....? .
Ma gandesc ca suna a nebunie, apoi imi amintesc de tranzitele "pacatoase" de pe harta mea natala si ma intreb pentru ce trebuie sa fiu supusa presiunii unor planete de o asemenea forta precum Pluto si ce vrea ea oare de la mine acum, ce-si doreste sa schimb? Deja am senzatia ca mintea imi ia foc uneori si incepe sa scoata fum, si ma intreb daca altii reusesc sa-l vada sub masca aceasta cumintica pe care o arborez ca pe un drapel triumfator al unei vieti normale. Normale? Oare? Dar ce inseamna normal?
Nu, sunt ok, cel putin in aparenta, dar mii de bule interioare incep sa se miste ca sub presiune si incerc sa descopar ce cauzeaza miscarea browniana din mine.
Am nevoie sa ma regasesc sau, poate sa MA gasesc, sa MA renasc, ca o pasare Phoenix, omida, cum ziceam mai demult, vrea sa devina fluture si are nevoie de ragaz in coconul ei.
Hei, cine-mi ofera un loc in care sa-mi traiesc metamorfoza pana voi deveni fluture?

Un comentariu:

Cristian Lisandru spunea...

"Am nevoie sa ma regasesc sau, poate sa MA gasesc, sa MA renasc, ca o pasare Phoenix, omida, cum ziceam mai demult, vrea sa devina fluture si are nevoie de ragaz in coconul ei.
Hei, cine-mi ofera un loc in care sa-mi traiesc metamorfoza pana voi deveni fluture?" - frumos strigăt, frumoasă chemare...