miercuri, 26 mai 2010

Miercuri


Si Luna Plina isi croieste drumul, cu panzele umflate si-mi aduce in avans o dupa-amiaza frumoasa de miercuri cu noutati bune, o ceasca mare de ceai plina de liniste, tarais de sarpe si ochi de vultur si un zambet latit pe toata fata in drum spre casa.

Multumesc Mikka, noapte buna tie si tuturor!

sâmbătă, 22 mai 2010

De-ale Maiei

- Mami, sunt soarele!
- Ce esti,mami?
- Soarele! Si apun!
- Ce faci,mami?
- Apun!, si se lasa usor in jos, pe vine, ca si cum s-ar fi dus catre linia orizontului un soare real.
- Ce inseamna sa apui?
- Sa vina noaptea!

miercuri, 19 mai 2010

Omraam Mikhael Aivanhov, "Sufletul, instrument al spiritului"

Culese din brosurica lui Omraam Mikhael Aivanhov, "Sufletul, instrument al spiritului".

"Pe frontispiciul templului de la Delfi era inscris: " Cunoaste-te pe tine insuti"; dar putini ganditori au inteles acest ordin. Ne inchipuim ca a ne cunoaste inseamna a ne cunoaste caracterul, slabiciunile, calitatile. Nu, este ceva mai mult. Daca era vorba numai despre psihologie, nu s-ar fi scris niciodata aceste cuvinte pe un templu! Este foarte usor sa te cunosti astfel. Adevarata cunoastere initiatica inseamna a te contopi, a fuziona printr-un act de iubire, asa cum este spus in Biblie ca " Avram a cunoscut-o pe Sarai". Adevarata cunoastere este fuziunea. Spunanad " Cunoaste-te pe tine insuti", Initiatii vroiau sa spuna ca omul nu este cel care isi inchipuie ca este. El trebuie deci sa invete sa se cunoasca, iar a se cunoaste inseamna a se identifica, a fuziona cu sine insusi, cu acest Eu Superior care se afla in inalt, in regiunea spiritului."

" Eu va repet, sensul Initierii este de a-l invata pe om sa se detaseze de natura sa inferioara pentru a putea vibra la unison cu spiritul sau care este adevaratul sau Eu; in acel moment, el poseda toate calitatile spiritului, puterea , maiestria, cunoasterea spiritului. Fuziunea cu Eul Superior este fuziunea cu Dumnezeu. Da, a te regasi, a te cunoaste inseamna a te topi in Divinitate, fiindca aceasta scanteie, acest spirit care este omul nu este niciodata separat de Dumnezeu; si cautandu-se, gasindu-se, el atinge constiinta suprema de a trai si a respira in Dumnezeu."

"Ceea ce mai trebuie inteles este ca spiritul, sufletul si corpul sunt de aceeasi esenta, desi difera ca natura, functie si aspect. Diferenta consta numai in gradul de materializare: corpul este spiritul condensat; spiritul este corpul imponderabil; iar sufletul este intermediarul dintre cele doua."

"Observati deci ca apa si aerul accepta impuritatile, numai focul nu le accepta, el le arde. In timp ce pamantul le absoarbe pe toate, tese insusirea sa, el este ca un magnet care atrage tot ceea ce este murdar si impur pentru a-l transforma apoi in laboratoarele sale. De aceea, atunci cand simtiti o tulburare, o agitatie, o neliniste, dati-le pamantului. Sapati o mica gaura, puneti-va in ea degetele si vorbiti-i pamantului ca unei fiinte inteligente, cerandu-i sa preia tot ce va tulbura. Credeti-ma, el nu se va simti nici nefericit, nici jugnit, el va luat tot, iar voi veti fi usurati, eliberati. In trecut se cunosteau toate aceste lucruri, dar acum ele s-au pierdut...Atunci cand simtiti o durere, o greutatea, dati-le pamantului, el le va lua.
Apa primeste si ea impuritatile, de aceea atunci cand facem baie sau un dus, ne calmam dintr-odata; dar nu ne intrebam nici macar de ce, fiindca facem totul in mod automat. Chiar si aerul poseda aceasta proprietate. Atunci cand nu va simtiti bine, iesiti la aer, veti simti ca avntul va inlatura poverile. Dar pentru ca aceste metode sa devina cu adevarat eficiente, trebuioe sa faceti constant aceste exercitii."

"De aceea, atunci cand omul isi purifica corpul isi purifica deopotriva si sangele, adica sufletul, ii ofera spiritului sau cele mai bune conditii de manifestare. Vedeti, totul se leaga. De ce nu vedem nimic, cand toate ase afla zilnic sub ochii noastri"?
Voi mai adauga acum ceva ce va va ajuta sa gasiti o metoda de lucru. Atunci cand initiatii va fac revelatii, ei actioneaza asemenea naturii: ei nu va dau decat jumatate. [...] Totul este asa in viata. De altfel, de ce credeti ca ne cautam " jumatatea"? Este cealalta jumatate a scrisorii rupte; o cautam pentru a o putea, in sfarsit, citi! Pur si simplu. Fiecare este jumatatea paginii care dezvaluie secretul si trebuie sa caute ceallata jumatate!
Atunci cand se spune :"La inceput era Cuvantul", este tot o afirmatie pe jumatate. Unde se afla cealalta jumatate? Voi sunteti cei care trebuie sa aflati...Urechile reprezinta pur si simplu cealalta jumatate! De ce? Deoarece cuvantul nu are nici un sens daca nu exista urechi pentru a-l auzi. Cuvantul este principiul masculin, emisiv, si trebuie subinteles principiul feminin, receptiv: urechile. Daca cuvantul nu ajunge undeva in urechi pentru a fi auzit, apreciat si inteles, el devine inutil. Iar cand vorbim despre o cheie, chiar daca nu mentionam incuietoarea, ea este subinteleasa. Vedeti cum sunt lucrurile..."

luni, 17 mai 2010

Asteptand clipa


Mi-e sufletu-n imbratisare cu clipa ce va sa vina curand, aducand Lumina. Ma intreb unde si cand am sa las seva proaspata sa devina una cu fiinta mea.
Clipa in care am sa te vad, imi da emotii de pe acum, inainte de a se fi intamplat...si teama de a nu fi pus prea multa dorinta si speranta si de a nu ma impovara doar cu iluzii si tristete mai apoi daca...daca...daca...Mintea mi-o ia razna, creand scenarii.

Ma intreb unde trec pragul in care uit ca totul e Iubire si cum sa imi tin in frau navalnicele ganduri si trairi, mustrandu-ma adesea pentru ce-am facut , pentru ca am atins ce nu trebuia chiar si cu o floare.
Vreau sa invat sa ma las libera, in palma Datatoarei de viata si de intelepciune, aceasta Iubire, aceasta Energie, sa duc plusurile mai departe iar minusurile sa le transform in alte plusuri...

Te astept, clipa, zambet, emotie...

Inceputuri

Traiesc fiecare clipa intr-un mod extrem de personal, ca si cum fiecare lucru pe care-l citesc despre lumea necunoscuta din noi e parte rupta din mine, ca si cum fiecare caz discutat isi intinde radacinile catre mine. Ma simt rascolita si acesta e doar inceputul, imi fac partial o auto analiza si ma gandesc cum va fi, cat voi suporta cand va trebui sa deschid porti inchise in mine, sa dau panze de paianjen la o parte, sa ud semintele bune din mine si sa plivesc buruienile .

S-ar putea sa fie greu, mai mult ca sigur, ca un glob urias pe umerii mei care se vor a fi de Atlas.
Dar vreau sa duc " povara" pentru ca simt ca dincolo, la finalul cursei, chiar de voi iesi ultima, voi fi ca si cum as fi fost prima, victorioasa, pentru ca ma voi fi redescoperit pe Mine.